La urma urmei, ce e un cor și muzica lui? Un nesfârșit amestec: de carne și cer, de evanescență și statornicie, de identitate și alteritate, de forță și fragilitate, de timp și visare, de mulți și de unu, de voci și de inimi, de trecut și de viitor. Pentru omul credinței, e poate o bătaie de inimă la poarta cerului. Un cor e un cântec, iar cântecul e poate cel mai accesibil limbaj în care se exprimă misterul credinței: o fereastră spre nesfârșit. Ca în acel pasaj din cartea lui Nikos Kazantzakis, Sărăcuțul lui Dumnezeu, în care un fost prieten îl întreabă pe Francisc de unde vine:

„- Din altă lume, răspunse acesta.

– Şi unde te duci?

– În altă lume.

– Şi de ce cânţi?

– Ca să nu rătăcesc drumul.“

De aproape 100 de ani, cântăm ca să nu rătăcim drumul.